A fost odata ca niciodata, un sifonier uratel, uitat de oameni, intr-o casa taraneasca dintr-un sat transilvanean…
Povestea noastra insa nu aici incepe 🙂 Comunitatea distribuitorilor Annie Sloan s-a gandit sa organizeze un team building. Si daca tot ne adunam, de ce sa nu vopsim? Colegei de le marketing i-a venit ideea, ca au ei la sat o casa uitata, plina de mobila veche, care ar fi ideala pentru acest scop, si oricum a vrut sa o reinnoiasca. Cand cele doua nevoi s-au intalnit, am inceput sa lucram la eveniment.
Colega a facut fotografii despre piesele de mobilier, a ales culoarea de baza, si ne-a rugat pe noi, distribuitori, sa ne alegem cate o piesa si sa venim cu o conceptie, eventual schite gata facute la eveniment, pentru ca avem doar 2X6 ore la dispozitie sa terminam proiectul.
Mie din prima mi-a fost simpatic un sifonier mare, inchis la culoare, foarte sobru. Mi-am propus sa-l readuc la viata. Aveam in cap un plan, stiam cu ce culori voi lucra, dar prima intalnire a fost decisiva. Cerinta colegei a fost sa folosim Oxford Navy, un albastru marin foarte inchis ca si culoare de baza, ea fiind tipica mediului rural din care provine.
Initial am avut in cap un ombre, am vrut sa imblanzezsc albastrul deschis cu Provence, albastrul cerului de vara. Dar fiind fata in fata cu acea piesa robusta, mi s-a parut mult prea feminina tehnica gandita.
Am inceput sa aplic cele doua culori, si la intalnirea lor, fiind doar primul strat, am intins lejer o culoare in cealalta. Mi-a placut mult caracterul dat de aceste linii agresive, cum patrund dintr-o culoare in alta. Am aplicat si al doilea strat, si aveam o piesa cu un caracter categoric, din blandetea feminina de unde am pornit cu gandul, a reiesit ceva mult prea masculin. In aceasta faza sifonierul arata ca o piesa uitata dupa o furtuna pe malul marii.
Manerele sifonierului erau vechi, demodate, dar nu am vrut sa le schimbam. Si cum nu aveam cum sa le ascund, le-am evidentiat. Atunci mi-am propus sa pun niste foita pe toata mobila, care ii va da un luciu intretinut, si o va scoate din agonia timpului si ii va da finetea de care are nevoie.
Intre timp si ceilalti distribuitori lucrau cu harnicie la proiectele lor, la piesele si tehnicile alese:
A fost un weekend si un team building pe cinste, cu multa veselie, culori, colegi extraordinari si o echipa de distribuitori cu adevarat unica. Ca reprezentantul marcii in Romania ma simt onorata ca pot lucra cu acesti oameni talentati!
La final sifonierul a fost finisat cu ceara. Asteapta printre celelalte piese vopsite sa fie dusa la locul ei, si sa fie folosita precum a fost intentionat.
Noi ne-am incarcat bateriile si ne-am intors la magazinele noastre, si va asteptam in continuare cu mare drag cu idei, sfaturi si inspiratie. Piesele distribuitorilor vor fi vizibile pe canalele lor online. Urmariti-i sa vedeti cat mai multe piese faine!
Va las aici invatatura lui Annie: uitati de regulile vechi de vopsire, aici nu sunt reguli, o piesa vopsita nu trebuie sa fie perfecta, ci sa-ti atinga asteptarile, sa o iubesti asa cum e. Nimeni nu e perfect 🙂
Fotografiile din acest articol au fost facute de Pixel Bridge.
